Ce blog a pour intention de partager, échanger toutes les informations utiles à la protection et la promotion des sites, monuments, toponymes, possédant un caractère sacré ou reconnu comme tel ainsi que des noms ayant trait à la cosmogonie, la mythologie, au folklore et tout ce qui constitue de manière générale , le patrimoine intellectuel, culturel et spirituel ma'ohi, avec toute entité menant des actions similaires de par le monde.
Chant de Pai pour sa lance Rufautumu qui perça Moorea
Honoura e a rave na oe i te rau ape
I nia i
to taua ra paepae ia Taraatinirau i te faa ra i Ataaroa.
A tahiri na oe i te matai ra e Maoae, ia pee te rupehu i
nia te fenua Eimeo.
Potua i te rai vetea, potua te rai vetea.
Maoae te matai i tau omore ia Rufautumu no Ataaroa.
Te Teva i
uta, te Teva i tai, te Teva rarirari
Te Porionuu e a hio na ia Rufautumu.
Ua fetoitoi te are o te moana,
Ua ruperupe te hupe o te
moua;
Rufautumu e, Rufautumu e afai na oe i tou nei roo i nia te fenua Eimeo.
Te omore teie a Pai Tuarere no te faa ra i Ataaroa,
Te tamaiti a
te Arii no Ataaroa o Ariitaua.
No oe te roo tau e amo nei,
Ei faaite raa ia i te ui amuri atu:
O Rufautumu te
ioa i te omore i patia hia i Eimeo.
E ore roa te reira roo e moe e tae noatu i te hopea.
Rufautumu e, Rufautumu e,
Peipei na vau ia oe i nia i te otue
TATAA;
i reira hoi au i faaineine i au i te patia raa i Eimeo.
E Pai e a vero. E Pai e a vero,
Patia na vau ia Rufautumu i nia
i te moua tapu hia.
Ruru te tai o Rufautumu na nia i te tua aivi.
Tuarere i te Po , Tuarere i te Ao,
O marama nui hoi ua
hee.
Te oto noa ra te vahine heipua,
Te ui rairai ua fati.
Maraetapu e, ua Tinitaua i te aito no Ataaroa.
Bulletin de la Societe des Oceaniennes no 028 de Dec. 1928 pp 170-171
( transmis par M.K.EMORY qui le tenait de Me THURET).
Publié le 04/05/2007 à 00h35 dans reo ma'ohi